ENCEFALITA DE CAPUSA

CE ESTE

Encefalita de capusa este cauzata de virusul encefalitei de capusa (Tick Borne Encephalitis), ce face parte din familia Flaviviridae. Pe langa acesta, din familia Flaviviridae mai fac parte virusul dengue, virusul febrei galbene, virusul encefalitei japoneze si virusul West Nile.

CINE ESTE SUPUS RISCULUI

Anual sunt raportate aproximativ 10.000-12.000 de cazuri, valoare subestimata fata de numarul real de cazuri din populatie1.

S-a descris cu precadere prezenta encefalitei de capusa in partea de Nord-Centru a Europei si in Asia. Cel mai mare numar de cazuri s-a descris in Rusia, cu o incidenta crescuta in Siberia de vest1.

CUM SE TRANSMITE

Rezervorul de virus este animal, prin rozatoarele salbatice mici, unele mamifere si unele pasari. Transmiterea se face prin intepatura de capusa (Ixodes ricinus si Ixodes persulcatus), dar s-a descris si transmiterea non-parenterala, prin consum de lapte crud sau prin aspirarea dejectiilor de capusa. Perioada de activitate a capusei este reprezentata de sezonul cald, respectiv lunile aprilie – octombrie, cu un maxim de incidenta in lunile iunie – iulie. Persoanele cu risc crescut sunt reprezentate de cei care petrec mult timp in paduri, parcuri si spatii inverzite (pasionati de drumetii, gradinari, padurari, fermieri etc).

CARE SUNT SIMPTOMELE

Perioada de incubatie dureaza intre 2 si 28 de zile (de obicei 7-14 zile) si este urmata de o perioada cuprinsa intre 1-8 zile dominata de semne si simptome nespecifice (sindrom pseudogripal), precum fatigabilitate, astenie fizica, cefalee si febra 38°C sau mai mare.

Dupa o perioada asimptomatica (1-20 zile), aproximativ o treime din cazuri dezvolta a doua faza a bolii, caracterizata prin febra depasind 40°C si semne de afectare a sistemului nervos central, precum meningita, encefalita si altele.

Observatiile clinice au sugerat asocierea intre severitatea bolii si subtipul viral implicat: astfel, subtipul estic pare sa determine afectari mai severe decat echivalentul sau european, iar subtipul siberian pare sa ocupe o pozitie intermediara din punt de vedere al severitatii. Rata de mortalitate a fost estimta la peste 20% pentru subtipul estic, 6-8% pentru subtipul siberian si 1-2% pentru subtipul european. Febra hemoragica fatala a fost asociata cu subtipul estic. Rare cazuri de boala cronica caracterizata prin progresie lenta (peste 6 luni) au fost raportate la pacienti cu subtipul siberian, inclusiv la copii. Cu toate acestea, criteriile diferite pentru selectia pacientilor si variabilitatea accesului la servicii medicale, impreuna cu diferentele legate de varsta celor expusi pot sa fie cauzatoare de discrepante asociate subtipurilor.

Diagnosticul etiologic al encefalitei de capusa necesita confirmare de laborator datorita manifestarilor clinice, care sunt nespecifice.

CUM SE POATE PREVENI

Vaccinarea ofera cea mai eficienta protectie impotriva encefalitei de capusa.

Pentru ca incidenta encefalitei de capusa poate sa varieze considerabil intre regiunile geografice sau chiar in interiorul aceleiasi regiuni, strategiile de imunizare in populatia generala ar trebui sa se bazeze pe riscul estimat al fiecarei tari, regiune sau judet.

in zonele in care boala este inalt endemica (peste 5 cazuri/100.000 locuitori/an), OMS recomanda ca vaccinarea sa fie oferita tuturor grupurilor de varsta, inclusiv copiilor1. Cand incidenta este moderata sau scazuta (sub 5 cazuri/100.000 locuitori/an), timp de 5 ani, limitata la zone geografice particulare sau legata de anumite activitati in aer liber, vaccinarea ar trebui sa fie oferita grupurilor afectate.

Persoanelor care calatoresc din zone non-endemie in zone endemice le este recomandata vaccinarea daca sejurul lor include activitati in aer liber1.

Recomandari pentru turistii care calatoresc in aer liber:

  • Sa poarte palarii si haine deschise la culoare, pantaloni lungi, incaltaminte inchisa sau sosete
  • Sa utilizeze solutii protectoare pentru toata perioada cat stau in aer liber, de exemplu sprayuri ce contin 20 30% DEET, ce vor fi aplicate pe pielea expusa si pe haine pentru a preveni intepaturile de capusa si reaplicate ori de cate ori este nevoie (in functie de instructiunile de pe ambalaj)
  • Sa utilizeze produse pe baza de Permethrin pentru o mai buna protectie: poate fi utilizata pe haine (pantaloni, sosete, incaltaminte), dar nu trebuie aplicata pe piele. Hainele pretratate raman protective vreme de cateva spalari
  • In fiecare seara, inainte de dus, sa verifice cu atentie pielea, parul si hainele. Capusele tinere, imature, sunt foarte mici si deseori greu vizibile.
  • Dusul de seara sa fie facut, pe cat posibil, cat mai curand dupa revenirea din calatorie
  • Daca observa o capusa la nivelul pielii, sa o indeparteze cat mai repede posibil cu ajutorul unei pensete cu varf subtire, apoi sa spele zona respectiva cu apa si sapun
  • Daca dezvolta simptome caracteristice pentru encefalita de capusa, sa obtina de urgenta un consult medical de specialitate si sa povesteasca medicului curant despre activitatile recente desfasurate in aer liber, eventual posibila muscatura de capusa.

CUM SE POATE TRATA

Nu exista tratament specific etiologic pentru encefalita de capusa. Tratamentul recomandat este patogenic si de sustinere (antialgice, antiinflamatorii).

Cabinete de vaccinari internationale

Pentru informatii suplimentare, consultati un profesionist in domeniul sanatatii!